| Amaliela |
| Sirena Cyberspatiului |
 |
| |
| Data inscrierii: 14/Oct/2006 |
| Mesaje: 1496 |
| Localitate: Unguroaica, Oradea |
|
|
|
 |
|
 |
|
Salcia contine acid acetilsalicilic
Plantele din genul Salix sunt celebre sub numele de salcie
Salix L. (salcia) este un gen de plante din familia Salicaceae, cuprinzând arbori, arbusti sau subarbusti cu lujeri elastici si frunze cazatoare.
Plantele din genul Salix sunt cunoscute in România sub numele generic de salcie, respectiv rachita. Numele popular de „salcie“ provine in limba româna din latinescul „salix“. Salcia creste in abundenta pe teritoriul României, dar nu este un copac pretuit din cauza lipsei de intrebuintari. Exista numeroase proverbe in care salcia e descrisa cu o nota de sarcasm, asa cum ar fi: „Când va face plopul pere si rachita micsunele“. Genul Salix este raspândit in intreaga emisfera nordica, fiind intâlnit in principal pe soluri umede, pe malurile râurilor, iazurilor si lacurilor in zonele mai racoroase.
Descriere
Salcia poate avea forma de arbori sau arbusti care au ramurile netede si flexibile, cu frunze asezate altern, cu flori dispuse in amenti (mâtisori). Dintre cele 350 de specii câte se regasesc in genul Salix, se deosebesc rachita alba sau salcia alburie (Salix alba), rachita rosie (Salix purpurea), rachita sau salcia frageda (Salix fragilis). Salcia infloreste in lunile aprilie - mai (Salix alba) si in lunile martie - aprilie, celelalte doua specii.
Tulpina poate fi noduroasa, scoarta cu crapaturi, inaltimea neatingând mai mult de trei - patru metri, dar la unele specii poate ajunge la 10 - 15 metri. Frunzele sunt intregi (rar lobate), stipelate, cu petioli scurti, dispuse altern pe ramurile elastice, netede.
Florile sunt unisexuate, dispuse in amenti drepti (care apar inaintea frunzelor sau o data cu acestea), cu doua - zece stamine, ovarul bicarpelar si stilul cu doua - patru stigmate bifurcate. Mugurii pufosi semideschisi ai salciei, inainte sa infloreasca, sunt numiti si mâtisori. Fructul este o capsula cu doua - patru valve. Semintele sunt mici, in numar mare si acoperite cu perisori argintii.
Se inmulteste pe cale asexuata.
Ceaiul medical de salcie are proprietati similare aspirinei
Salcia contine acid acetilsalicilic, care e componentul activ al aspirinei. Lemnul de salcie este de calitate inferioara, el neputând fi utilizat nici macar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde, ci doar fumega. Spre deosebire de genul inrudit populus (plopul), lemnul de salcie nu poate fi întrebuințat la confectionarea betelor de chibrituri. Una dintre cele mai vestite specii de salcie este Salix babylonica, asa-numita salcie plângatoare, ale carei ramuri atârna de trunchi, folosita in parcuri si gradini ca planta ornamentala. Din nuielele de rachita (mai ales din rachita rosie) se impletesc cosuri. Pe malul drept al Prahovei, la km 128,5, se afla o rachita (Salix fragilis L.) de aproximativ 200 de ani. De la cele trei specii se recolteaza coaja de pe ramurile tinere, primavara.
Coaja de salcie se usuca la soare sau in incaperi cu o circulatie buna a aerului. Se poate usca si in camere incalzite la o temperatura de cel mult 60 de grade Celsius. Din doua - trei kilograme de coaja proaspata se obtine un kilogram de conceput uscat.
Coaja de salcie se foloseste in medicina naturista pentru că are proprietatea de a scadea febra si de a calma durerile reumatice.
Intern: astringent, antitermic, analgezic reumatismal, sedativ, vasodilatator cutanant, sudorific.
Extern: cicatrizant, hemostatic.
Nu se depaseste doza, fiindcă se pot produce intoxicatii. |
|
