| Amaliela |
| Sirena Cyberspatiului |
 |
| |
| Data inscrierii: 14/Oct/2006 |
| Mesaje: 1496 |
| Localitate: Unguroaica, Oradea |
|
|
|
 |
|
 |
|
Noile etnii ale Bucurestiului cosmopolit
Cartierele Colentina, Drumul Taberei si 1 Mai sunt zonele preferate de imigranti "Ni hao", "Salaam Alecum" sau "Iasas" sunt saluturi cu care multi dintre bucuresteni s-au obisnuit.
In scara blocului, in autobuz sau la hipermarket, chinezii, arabii, grecii si turcii care s-au stabilit in Capitala sunt prezente care aduc metropolei un aer cosmopolit.
In Bucuresti, locuiesc in prezent aproximativ 20.000 de straini, care s-au grupat pe etnii in variate cartiere. Chinezii n-au ales intamplator Colentina, asa cum nici arabii nu si-au ales fara noima Drumul Taberei sau zona Pietei 1 Mai. Impactul pe care acesti imigranti il au asupra vecinilor romani se vede atat la indice cultural, economic, dar mai ales culinar.
Obor, Babilonul Capitalei
Sectorul 2 este ocupat de cei mai multi cetateni straini. Chinezii sunt aproape la absolut orice pas, arabii la fel, iar tabloul este completat si de prezenta turcilor. Acestia din urma s-au stabilit in cartierul Pantelimon, dupa cum spune si presedintele Uniunii Democrate a Tatarilor Turcoa€“Musulmani din Romania, Uteu Caeasedin.
Cartierul Colentina, cu al sau vestit complex comercial "Europa", bate insa recordul la chinezi. Prin troleibuze, prin tramvaie, bucurestenii aproape ca sunt in minoritate. "Am vecini asiatici si sunt foarte O.K.. Cel mai mult ii plac insa pensionarele, care si-au gasit de fapt ca bone in casele chinezilor", spune Alina Anton, o studenta care locuieste in zona Colentina. Majoritatea asiaticilor de aici isi petrec timpul in perimetrul Obor-Voluntari, declarandu-se extrem de devotati afacerilor din "Europa". Mai mult, ei prefera sa mearga la restaurantele din zona si sa-si faca targuielile tot de acolo. "Eu, in Europa, fac afacere, dar placut aici, la Bucuresti, mai ales fetele", spune Giam, care locuieste in zona Teiul Doamnei de aproape doi ani.
Primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, are o singura problema cu strainii care locuiesc aici: "Ma deranjeaza ca spun mereu ca nu cunosc limba romana si ca de aceea nu inteleg legile noastre". Edilul vede insa in prezenta chinezilor un lucru benefic, pentru ca vin cu investitii, "si vor sa construiasca aici birouri".
"Bucurestenii de culoare", in Pantelimon
Soseaua Giurgiului si zona Baicului sunt locuri unde bucurestenii intalnesc pe trotuar cele mai numeroase persoane de culoare. Majoritatea refugiati din Somalia, Nigeria si Eritreea, ei stau in centre speciale. "Cel mai mult imi place sa merg la mall cu fiica mea, unde mancam sarmale", povesteste cu greu in limba engleza Ayan Ahmed (33 de ani), din Somalia, care se declara fun Loredana Groza.
Arabii le-au schimbat romanilor obiceiul culinar
Veniti in Bucuresti ca sa studieze, arabii s-au stabilit in special in cartierele din apropierea complexului studentesc Regie. Singurii care se tin mai la distanta sunt grecii, care, mai instariti, si-au luat case in nordul Capitalei. Drumul Taberei, Crangasi, 1 Mai sau Mosilor sunt zonele unde locuiesc majoritatea arabilor din Bucuresti. Cea mai trainica afacere "la sosea" realizata de un palestinian este hipermarketul de pe bulevardul Ion Mihalache (fostul 1 Mai), unde romanii atrasi de bucataria arabeasca merg sa cumpere ingrediente. "Din ziua in care am incercat mugurii de pin de la "Family", am inceput sa pun condimente orientale la orice mancare", spune Mirela (27 de ani), economist.
Jabel Ahmud, ziarist de origine palestiniana care locuieste in Bucuresti, spune ca arabii au ales sa locuiasca in aceste cartiere din doua motive: pretul rezonabil al chiriei si sociabilitatea zonelor. "Nu avem bani sa stam nici in Centru, dar nici la periferie, asa ca Drumul Taberei, de exemplu, este perfect. Mai ales ca ne place sa locuim in blocuri cu multi oameni, nu in cartiere de case", explica Jabel. El adauga ca obiceiul conationalilor lui de a se reuni in restaurante cu specific arabesc este mai pregnant in perioada Ramadamului. "In postul nostru, ne intalnim numai in localurile traditionale, in "Sahara", "Beirut" sau "Piccolo Mondo", mai spune ziaristul.
Scolile pentru copiii imigrantilor, o problema
Amer T. Musler (40 de ani) este director de productie la cel mai recunoscut fast-food din Piata Victoriei. "Pe colegii de munca romani i-am invatat sa faca fursecul asa incat sa nu se faramiteze", se lauda Amer, care a venit in Bucuresti in urma cu opt ani. El a preferat sa-si dea copiii la o scoala araba, pentru ca, daca urmau o scoala in limba romana, ar fi pierdut patru ani de studiu. "Copiii au venit cand erau la clasa a patra si aici ii treceau la a-ntaia si am cautat o scoala unde sa nu piarda nimic", explica Amer. In Bucuresti, exista trei scoli libaneze, una siriana, una palestiniana, una iordaniana si una irakiana.
Parerea sociologului
Mircea Kivu (foto), specialist in sociologie, crede ca Romania europeana este in continuare atractiva pentru emigrantii din tarile mai putin dezvoltate. "Din experienta altor tari care au aderat la Uniunea Europeana, s-a constatat o crestere a comunitatilor existente din spatiul ex-comunitar", explica Kivu. Daca in trecut, sistemul universitar romanesc era principala atractie pentru straini, de data aceasta se pare ca piata muncii este ceea ce ii tenteaza pe cei care vin in Romania. "Cred ca va fi un fel de tara de tranzit. Noi avem mai putine restrictii pentru forta de munca din afara Uniunii Europene, asa ca s-ar putea sa fie o strategie pentru acestia ca sa ajunga ulterior in spatiul statelor membre mai vechi ale UE", a mai precizat sociologul.
Sursa: Adevarul |
|
