Independentul.MyForum.ro :: De ce n-avem trafic rutier ca la Viena?

Amaliela · Sirena Cyberspatiului

Viena este una dintre capitalele europene unde problema parcãrilor s-a rezolvat. Bucureºtiul, unde traficul este un haos, nu a învãþat de la austrieci, pentru cã soluþia lor se aplicã pe dos la noi.
24 de ore. De atât timp a fost trebuință ca pe strãzile Vienei sã se vadã rezultatul implementãrii noului concept de trafic, Masterplan. "A fost uimitor cât de puþine maºini erau pe stradã, chiar de a doua zi dupã impunerea amenzilor pentru parcare. Parcã toatã mulțimea era în concediu", explicã Susanne Debelak, ºeful Serviciului Public de Transport din cadrul Primãriei Viena.

Înainte de a admira arhitectura fostei capitale a Imperiului Austro-Ungar, majoritatea turiºtilor români se minuneazã de coerenþa traficului de pe strãzile Vienei. Fãrã a avea strãzi de lãþimea bulevardului Magheru de la noi, din care pistele pentru bicicliºti ocupã ºi ele un spaþiu important, ºoferii vienezi nu stau în trafic barã la barã, ambuteiajele sunt o raritate, iar claxoane nu auzi nici dacã "dai cu tunul".

În plus, parcãrile sunt puþine, boierii spaþiului public fiind pietonii, care beneficiazã de trotuare largi ºi curate. Aceastã realitate care pare un scenariu al unui film SF pentru bucureºteni existã la austrieci din douã motive: lege ºi voinþã.

Soluþia: desfiinþarea parcãrilor

Totul a pornit de la preocuparea autoritãþilor locale vieneze faþã de numãrul din ce în ce mai mare de locuitori care pãrãseau oraºul din cauza poluãrii ºi a traficului. "Mulþi plecau în afara Vienei ºi riscam sã devenim un oraº american, unde centrul este ocupat de sediul firmelor.

În plus, pierdeam nespus de mult la bugetul local", spune inginer Rudolf Salomon, de la Serviciului Public de Transport din cadrul Primãriei Viena. El adaugã cã imediat s-a hotãrât restrângerea spaþiului pentru parcãri, în niciun caz crearea unor noi locuri de parcare, pentru cã "cu cât faci mai numeroase parcãri, cu atât atragi mai multe autoturisme ºi aglomerezi zona".

Primarii bucureºteni se întrec în ... În Bucureºti, primarii de sector au adoptat în ultimul an o soluþie total opusã, sacrificând spaþii verzi pentru construirea de parcãri. "Nu este în regulã sã ajungem ca oamenii sã locuiascã pe verticalã, iar maºinile pe orizontalã", susþine ºi inginerul Roman Riedel, de la Departamentul de Creștere ºi Planificare Urbanã MA 18. Astfel, în Viena se poate parca pe spaþiul public doar o orã ºi treizeci de minute, pentru care ºoferul plãteºte 0,40 euro.

Oamenii îºi procurã tichetele de parcare de la aparatele instalate pe stradã, le completeazã cu data la care a început staþionarea ºi, dacã au depãºit perioada legalã de parcare, plãtesc o amendã de 24 de euro. "Aproape nimeni nu ºi-a permis sã încalce aceastã regulã, pentru cã nu-þi poþi permite sã dai la fiecare o orã ºi jumãtate atâþia bani", completeazã Susanne Debelak, de la Primãria Viena. De la acest punct, oficialii din administraþia localã austriacã au început sã-i motiveze pe vienezi sã renunþe la autoturismele personale ºi sã circule cu transportul în comun sau cu bicicleta.

Au reuºit, pentru cã în indiferent ce tramvai, autobuz sau metrou te-ai urca, vezi oameni înstãriþi, îmbrãcaþi la costum, care merg la serviciu confortabil, lãsându-ºi maºina acasã. Un alt scenariu greu de imaginat în Bucureºti, pentru cã la noi problema o constituie companionii din transportul public, deseori hoþi de buzunare, care îþi fac drumul un calvar.

"Cei din vest au altã politicã. La noi existã o hotãrâre de consiliu care le impune celor care construiesc acum o clãdire de birouri sã-ºi facã locuri de parcare proprii, iar la blocuri, ce sã facem, trebuie sã le creãm parcãri", declarã directorul Direcþiei de Transporturi de la Primãria Capitalei, Gheorghe Udriºte.

Maºinile, mai mult la þarã

Este drept cã raportat la aproximativ acelaºi numãr de locuitori, douã milioane, numãrul de autovehicule înregistrate la Viena este cu 400.000 mai puþin decât la Bucureºti, unde s-a ajuns, potrivit Poliþiei Rutiere, la peste un milion. Însã la austrieci existã o nouã tendinþã, dupã cum explicã Susanne Debelak, adecvat cãreia în special oamenii de la þarã îºi mai cumpãrã maºini, orãºenii mulþumindu-se cu transportul în comun.